Avocat malpraxis: Ghid complet privind legislația și procedurile în România

Malpraxisul medical reprezintă o problemă complexă și sensibilă în sistemul de sănătate din România. Pentru pacienții care consideră că au fost victime ale unor erori medicale, înțelegerea legislației și a procedurilor legale este importantă. Un avocat specializat în malpraxis poate oferi asistență juridică valoroasă în astfel de situații.

Ce este malpraxisul medical?

Conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, malpraxisul medical este definit ca „eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice”

Această definiție subliniază că malpraxisul nu se referă doar la greșelile comise de medici, ci și la cele ale altor profesioniști din domeniul sănătății, precum asistenți medicali, farmaciști sau moașe.

Tipuri de răspundere în cazurile de malpraxis

În contextul malpraxisului medical, pot fi angajate mai multe tipuri de răspundere:

• Răspunderea civilă: Se referă la obligația de a repara prejudiciul cauzat pacientului printr-o eroare medicală. Aceasta poate implica plata de despăgubiri pentru daune materiale și morale suferite de pacient.
• Răspunderea penală: În situațiile în care fapta comisă constituie o infracțiune, personalul medical poate fi tras la răspundere penală. Infracțiuni precum vătămarea corporală din culpă sau uciderea din culpă pot fi aplicabile în astfel de cazuri.
• Răspunderea disciplinară: Se referă la sancțiunile aplicate de organismele profesionale, precum Colegiul Medicilor, în cazul încălcării normelor deontologice sau profesionale.

Procedura de reclamare a unui caz de malpraxis

Pentru a iniția o acțiune în caz de malpraxis, pacientul sau reprezentantul său legal sau succesorii persoanei vatamate urmare unui caz de malpraxis pot parcurge urmatorii pașii:

• Sesizarea Comisiei de Monitorizare și Competență Profesională pentru Cazurile de Malpraxis: Această comisie funcționează în cadrul Direcției de Sănătate Publică și are rolul de a analiza și soluționa cazurile de malpraxis. Potrivit art. 688 din Legea nr. 95/2006, sesizarea trebuie depusă în termen de 3 ani de la data producerii prejudiciului, cu exceptia faptelor ce reprezinta infractiuni .
• Plângerea la Colegiul Medicilor: Pacientul poate depune o plângere și la Colegiul Medicilor, care va analiza cazul din perspectiva respectării normelor deontologice și profesionale și va dispune aplicarea sancțiunilor disciplinare în cazul în care se va constata încălcarea dispozițiilor legale a normelor deontologice și profesionale.
• Acțiunea în instanță: Dacă soluțiile oferite de comisiile menționate nu sunt satisfăcătoare, pacientul poate iniția o acțiune civilă în instanță pentru obținerea de despăgubiri. Termenul general de prescripție pentru astfel de acțiuni este de 3 ani de la data producerii prejudiciului. 
• Persoanele prejudiciate printr-un act de malpraxis se pot adresa direct instanței de judecată, nefiind obligatorie parcurgerea etapelor mai sus detaliate, în interiorul termenului de prescriptie de 3 ani de la data producerii prejudiciului, în conformitate cu prevederile art. 14 din Normele metodologice de aplicare a titlului XVI „Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Rolul avocatului specializat în malpraxis

Un avocat specializat în malpraxis medical poate oferi asistență importantă în următoarele aspecte:

• Evaluarea cazului: Analizează detaliile situației pentru a determina dacă există temei legal pentru o acțiune de malpraxis.
• Colectarea probelor: Ajută la strângerea documentelor medicale și a altor dovezi necesare pentru susținerea cazului.
• Reprezentarea legală: Asigură reprezentarea pacientului în fața comisiilor competente și în instanță.
• Negocierea despăgubirilor: Poate negocia cu părțile implicate pentru obținerea unei soluții amiabile și a unor despăgubiri corespunzătoare.

Despăgubiri în cazurile de malpraxis

Despăgubirile în cazurile de malpraxis pot include:

• Daune materiale: Acoperă cheltuielile medicale suplimentare, pierderile de venit și alte costuri directe suportate de pacient din cauza erorii medicale.
• Daune morale: Compensează suferința fizică și psihică a pacientului.

Instanța de judecată este cea care stabilește cuantumul despăgubirilor, ținând cont de gravitatea prejudiciului și de impactul asupra vieții pacientului.

Asigurarea de malpraxis

Conform legislației românești, personalul medical este obligat să încheie o asigurare de malpraxis. Aceasta are rolul de a acoperi eventualele despăgubiri pe care medicul ar trebui să le plătească în caz de malpraxis. Este important de menționat că asigurarea acoperă doar sumele până la limita prevăzută în poliță. În situația în care despăgubirile stabilite depășesc această limită, diferența va fi suportată de către medic.

Provocări în dovedirea malpraxisului

Dovedirea unui caz de malpraxis poate fi complexă din mai multe motive:

• Necesitatea expertizei medicale: Este adesea necesară o expertiză medicală pentru a stabili dacă a existat o eroare și dacă aceasta a cauzat prejudiciul.
• Timpul îndelungat al procedurilor: Procedurile legale pot fi îndelungate, mai ales în cazul în care părțile implicate contestă concluziile experților sau soluțiile propuse de comisiile competente.
• Lipsa unor dovezi clare: De multe ori, documentația medicală poate fi incompletă sau interpretabila, ceea ce face dificilă demonstrarea unei erori medicale.

Exemple de cazuri de malpraxis

În România, au existat mai multe cazuri de malpraxis care au atras atenția publicului. Printre cele mai frecvente situații se numără:

• Diagnostice greșite: Atunci când un medic pune un diagnostic eronat, iar pacientul primește un tratament nepotrivit care agravează starea de sănătate.
• Eroare chirurgicală: Incluzând intervenții efectuate pe organul greșit, instrumente uitate în corpul pacientului sau complicații rezultate din lipsa de pregătire adecvată.
• Lipsa consimțământului informat: Situații în care pacientul nu a fost informat în mod corespunzător cu privire la riscurile unei proceduri medicale.
• Prescrierea greșită de medicamente: Aceasta poate duce la reacții adverse grave sau chiar la deces.

Fiecare dintre aceste cazuri ilustrează importanța consultării unui avocat specializat în malpraxis, avand in vedere aspectele complexe care pot să apară în procedura de soluționare a cazului.

Cum să alegi un avocat malpraxis?

Alegerea unui avocat potrivit poate fi decisivă pentru succesul unui caz de malpraxis. Iată câteva criterii importante de luat în considerare:

• Experiența specifică: Este important ca avocatul să aibă experiență anterioară în gestionarea cazurilor de malpraxis, inclusiv cunoștințe solide despre legislația în domeniu.
• Capacitatea de a comunica eficient: Un avocat bun trebuie să poată explica clar toate aspectele legale și să mențină o comunicare constantă pe parcursul procesului.
• Disponibilitatea: Este important ca avocatul să fie implicat activ în cazul dvs. și să aibă timpul necesar pentru a-l trata cu prioritate.

Prevenirea malpraxisului

Deși atenția se concentrează adesea pe soluționarea cazurilor de malpraxis, prevenirea acestora este la fel de importantă. Printre măsurile care pot contribui la reducerea erorilor medicale se numără:

• Dezvoltare profesională continuă: Personalul medical trebuie să fie la curent cu cele mai recente standarde și practici din domeniul lor.
• Ghiduri profesionale clare: Implementarea unor ghiduri și proceduri stricte poate preveni multe dintre greșelile comune.
• Îmbunătățirea comunicării: O mai bună comunicare între medici, pacienți și familiile acestora poate reduce riscurile asociate cu neînțelegerile sau lipsa informațiilor.

Perspective viitoare în legislația privind malpraxisul

Pe măsură ce numărul cazurilor de malpraxis crește, autoritățile din România analizează posibilitatea introducerii unor reforme care să simplifice procedurile și să asigure o mai bună protecție a drepturilor pacienților. Printre posibilele modificări legislative se numără:

• Crearea unui fond național de compensare: Acesta ar putea oferi pacienților acces mai rapid la despăgubiri, fără a fi nevoie de procese îndelungate.
• Simplificarea procedurilor de sesizare: Reducerea birocrației și digitalizarea proceselor ar putea facilita accesul la justiție.
• Creșterea valorii despăgubirilor: Ajustarea sumelor compensatorii la standardele europene pentru a reflecta mai bine impactul suferit de pacienți.

Malpraxisul medical reprezintă o provocare atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Alegerea unui avocat specializat în malpraxis și înțelegerea drepturilor și obligațiilor legale sunt pași importanți în obținerea unei soluții juste și echitabile.